Suferi sau cunoşti pe cineva care suferă de infecţii bacteriene de genul – aftă sau infecţii virale herpes??? Acestea apar la nivelul cavităţii bucale doar când intestinele au acumulat cantităţi considerabile de materie reziduală nedigerată. Bacteriile ce populeaza intestinele noastre încearcă să descompună o parte din reziduuri dar nu fără producerea de toxine puternice.
Gustul amar din cavitatea bucală este cauzat de bila care a regurcitat în stomac şi de acolo în cavitatea bucală. Această stare apare din cauza unei blocări intestinale majore.
Ce este bila hepatică?
Bila este cunoscută şi sub denumirea de colecist sau fiere. Ea reprezintă acel lichid vâscos galben-maro sau verde care este produs în ficat şi apoi transportat şi eliminat prin vezica biliară. Noi în mod normal ar trebui să producem între 1 – 1.5 litri bilă/zi.
Bila hepatică are mai multe funcţii:
– Digestia grăsimilor si alimentelor proteice
– Digestia calciului
– Asimilarea vitaminelor liposolubile A, D şi E
– Elimina toxinele din ficat
– Menţine nivelurile grăsimilor normale în sânge
– Menţinerea echilibrului acid / baza
– Permite intestinului subţire să digere şi să absoarbă grăsime şi calciu din mâncare
– Când grăsimea nu este absorbită nici calciul nu este absorbit – lăsând sângele cu un deficit
Când alimentele îmbibate cu acidul clorhidric intră în duoden, se combină mai întâi cu bila şi sucul pancreatic şi apoi cu sucul intestinal. Dacă avem o secreţie de bilă redusă aceasta micşorează capacitatea enzimelor pancreatice de a digera carbohidraţii proteinele şi grăsimile. Această absorbţie duce la blocarea alimentelor la nivel intestinal, subnutritie şi pofte alimentare.
Curgerea amplă a bilei menţine o digestie bună şi o absorbţie a alimentelor, are o acţiune puternică de curăţire de-a lungul tractului intestinal.
Cauzele unei digestii îngreunate:
1. Cantitatea de apă consumată
Pentru a produce cantitatea suficientă de bilă în fiecare zi 1-1/5 litri, ficatul are nevoie de multă apă. Corpul foloseşte multă apă pentru a menţine volumul normal de sânge, pentru a hidrata celulele – ţesuturile conjunctive şi pentru a curaţa toxinele. Deoarece corpul nu poate înmagazina apă aşa cum înmagazinează grăsimea, acesta este dependent de consumul regulat şi suficient de apă. Cea mai importantă perioada pentru a consuma apă este imediat după trezire.
2. Calculii biliari din ficat şi din vezica biliară
Acestia reduc cantitatea de bilă pe care ficatul este capabil să o producă. Astfel alimentele nu mai sunt digerate corect. Multe alimente nedigerate încep să fermenteze şi să putrezească lăsând reziduurile toxice în sânge şi limfa. Aceste molecule ale reziduriilor toxice au un puternic effect acidifiant asupra sângelui. Aici aducem în discuţie PH-ul. Sângele trebuie să scape singur de aceste toxine – aşadar aruncă aceşti intruşi în ţesutul conjuctiv al organelor. Ţesutul conjuctiv este alcătuit din limfa care încercuieşte toate celulele. În mod normal corpul eliberează un produs alcalin (bicarbonatul de sodiu) în sângele care este capabil să recupereze toxinele acide să le neutralizeze şi apoi să le elimine prin organele excretoare. Acest sistem se defectează atunci când toxinele sunt depozitate mai repede decât pot fi eliminate. Prin urmare nutrimentele, apa şi oxigenul nu mai pot trece liber şi celulele organelor încep să sufere de malnutriţie, deshidratare şi deficient de oxigen.
3. Supra-alimentarea
Cu cât o persoană mănâncă mai mult cu atât mai puţine nutrimente devin disponibile pentru celulele din corp. De fapt supraalimentarea constanta duce la foametea celulelor. Asta creează impulsul puternic de a consuma alimente mai des decât este normal.
Sucurile digestive din stomac sunt capabile doar să se combine cu alimentele ingerate, atâta timp cât stomacul este cel puţin un sfert gol. Doi pumni cât o ceaşcă plini de mâncare fac cât trei sferturi din mărimea stomacului tău. Aceasta este capacitatea maximă pe care stomacul o poate procesa odată. Plecarea de la masă oarecum flamand îmbunătăţeşte foarte mult funcţiile digestive.
4. Mancat neregulat
Obiceiul de a mânca neregulat care include gustări între mese şi cele din toiul nopţii deranjează foarte mult ritmurile biologice ale organismului. Majoritatea secretiilor importante de hormoni din corp depind de ciclurile regulate de consum de alimente – dormit şi mers.
De exemplu producţia de bilă şi sucuri digestive intestinale ajunge la apogeu în timpul prânzului. Asta sugerează că cea mai bogată masă este bine să fie la prânz.
Capacitatea digestivă este redusă dimineaţa şi seara. Dacă te hotărăşti să mănânci ceva la o ora după masa principală, se va intampla urmatorul lucru… Stomacul este forţat să se concentreze pe la alimentele proaspăt ingerate. Va lăsa pe jumătate digerată masă anterioară.
5. Medicamentele antiinflamatorii – antibiotice;
Acestea reduc bacteriile sănătoase din interiorul intestinului. Bacterii benefice care ajută sistemul digestiv. Relaţia noastră cu bacteriile care trăiesc în noi este una simbiotică. In schimbul hranei, ele ne ajută să digerăm alimentele, să producem vitaminele şi să ne întărim sistemul imunitar;
6. stresul şi anxietatea;
7. dezechilibre hormonale;
8. Combinaţia incorectă a alimentelor;
9. insomnia;
10. consumul unor cantităţi mari de alimente grase, condimentate;
11. diverse boli: pietre ale veziculei biliare, hernie hiatala sau ulcer peptic;
12. stil de viaţă sedentar;
13. alcoolul în exces;
Aşa că stiind aceste lucruri – întreabă–te cu adevărat ce doreşte corpul tău!
Ce putem face pentru a ne îmbunătăţii digestia?
– Condimentele stimulează secreţia de bilă, ceea ce ajută la o mai bună metabolizare a grăsimilor. Condimentele indicate pentru o digestie mai bună sunt: coriandrul, usturoiul, scorţişoară, cuisoarele, ardeiul iute şi piperul.
– Alimentele reci sau fierbinţi pot irită stomacul dacă nu au o temperatura potrivită. Orice aliment care ajunge în stomac la o temperatura mai mare de 50 de grade Celsius congestionează mucoasa stomacală. În acelaşi timp, alimentele prea reci, îngheţate, duc la „blocarea” sucurilor digestive şi a bilei ceea ce îngreunează mult digestia. Trecerea alimentelor prin cavitatea bucală şi esofag are un efect atenuant împotriva diferenţelor de temperatura, ceea ce înseamnă că în anumite limite acestea protejează stomacul. Dar când diferenţele de temperatura sunt prea mari, acest lucru nu se mai poate realiza.
– Probioticele şi prebioticele reprezintă cheia unei flore intestinale fără probleme şi a unui sistem digestiv sănătos.
– Mişcarea – întreţine muşchii colonului prin îmbunătăţirea mişcării peristaltice a intestinului
Foarte multe problemele de digestie pot fi evitate printr-o hrană sănătoasă şi echilibrată, dar şi prin practicarea unui sport în mod regulat.
Un exemplu bun în care omul intervine în procesul de producţie a laptelui / brânzei şi care totuşi pune în pericol sănătatea noastră:
Laptele scăzut în grăsimi – în starea sa naturală laptele plin de grăsimi conţine cantitatea corectă de grăsimi cerută pentru a digera proteinele din lapte. Fără grăsimile din lapte acestea rămâne nedigerat. Când multe grăsimi sunt îndepărtate din lapte, vezica biliară nu este suficient stimulata să elibereze cantităţile corecte de bilă necesare digestiei proteinelor şi grăsimilor din lapte. Multe proteine putrezesc şi grăsimile râncezesc.
Putem consuma plante care ajută la detoxifierea ficatului şi la producerea / eliminarea bilei :
– Anghinare
– Rozmarin
– Rostopască
– Cicoare
– Păpădie
– Turmeric
– Mentă
– Salvie
– Armurariu
– Sfeclă roşie
Dacă ai întrebări sau pur şi simplu doreşti să îmi împărtăşeşti şi alte informaţii privind articolul :P… Atunci îmi poţi lăsa un comment mai jos sau mă găseşti pe facebook dolce far verde 🙂. Poti da subscribe sau like la pagina de facebook pentru a fi la curent cu noutăţile din lumea reţetelor sănătoase şi a nutriţiei echilibrate!
Surse:
– Cartea ” Scapa de pietre la ficat si fiere” scrisa de Andreas Moritz
– http://www.vivo.colostate.edu/hbooks/pathphys/digestion/liver/bile.html
– http://www.healthline.com/health/bile-duct-obstruction#symptoms4
– http://www.innerbody.com/image_digeov/dige04-new.html